Scroll Top

Importanța ciclului menstrual

totul despre menstruatie

Te-ai întrebat vreodata care este importanța ciclului menstrual? Deși menstruația reprezintă un proces fiziologic normal, care se repetă lună de lună pe o perioadă îndelungată de viață, femeile nu se simt confortabil să discute despre menstruație și cum aceasta le influențează viața. Multe femei nu sunt informate cu privire la rolul important pe care îl are menstruația asupra întregului organism și a consecințelor asociate cu amenoreea (lipsa ciclului menstrual).

Ciclul menstrual este considerat semn vital deoarece influențează sănătatea fizică, mentală și pe cea socială.

Ce este ciclul menstrual?

Durata de timp cuprinsă între două sângerări, din ziua 1 a primei sângerări până în ziua 1 a următoarei sângerări.

Cât durează un ciclu menstrual?

Majoritatea femeilor (90%) au un ciclu menstrual cuprins între 24 – 35 de zile. Sub 24 și peste 35 de zile ar putea indica o dereglare/ afecțiune și trebuie discutată cu medicul ginecolog 1.

Cât durează sângerarea?

Durata medie a unei sângerări este de aproximativ 4-6 zile, dar multe femei pot prezenta o sângerare de 2 până la 8 zile, fără a fi considerată problemă patologică. O sângerare care depășește 8 zile poate cauza anemie sau alte afecțiuni medicale 1.

De ce este atât de important ciclul menstrual?

Adesea, când ne gândim la ciclul menstrual avem tendința să îl asociem cu uterul și ovarele. Dar menstruația nu se reduce doar la aceste organe,ci influențează întreg organismul uman. Este important să înțelegem aceste interacțiuni pentru a evidenția necesitatea unei menstruații normale și consecințele disfuncțiilor menstruale.

Organele principale implicate în reglarea ciclului menstrual sunt: ovarele, hipotalamusul (regiune din creier) și glanda pituitară (glandă din creier). Acestea produc o serie de hormoni care au ca țintă alte organe, precum: uterul, sânii, țesutul osos, sistemul nervos central, țesutul metabolic activ și sistemul imunitar. Din aceste motive ciclul menstrual este considerat un semn vital pentru sănătate, iar absența sa afectează organismul la nivele multiple.2

Ce se întâmplă în organism pe durata unui ciclu menstrual?

Ciclul menstrual este controlat prin mecanisme de feedback. Ceea ce înseamnă că între creier, ovare, dar și alte organe există axe prin care acestea comunică.

Axele endocrine principale implicate în reglarea ciclului menstrual sunt: axa Hipotalamică-Pituitară-Ovariană (HPO) și axa Hipotalamică-Pituitară-Adrenală (HPA). Axa HPA are rol major în adaptarea organismului la stres. Există o strânsă legătură între activarea axei HPA și dezechilibrele hormonale. Astfel că, stresul fizic (diete restrictive, exerciții fizice foarte intense) și cel emoțional pot afecta menstruația.

Hipotalamusul sintetizează GnRH (hormonul eliberator de gonadotropină). La rândul său, GnRH-ul controlează eliberarea hormonului foliculostimulant (FSH) și a hormonului luteinizant (LH) de către glanda pituitară. FSH-ul și LH-ul ajung, prin circulația sistemică, la ovare. Iar ovarele sintetizează progesteron și estrogen.

Hipotalamusul este glanda principală care reglează ciclul menstrual.

Fig. 1.1 Axa Hipotalamică-Pituitară-Ovariană (Popat și colab., 2008)

Pe parcursul unui ciclu menstrual, sub influență hormonală, apar transformări atât la nivelul ovarelor, cât și al uterului. Aceste transformări au caracter ,,ciclic” lunar – de aici și denimirea de ,,ciclu”.

Ce se întâmplă la nivelul ovarelor?

La nivelul ovarelor sunt evidențiate două faze distincte: faza foliculară și faza luteală. Aceste etape implică un ciclu repetitiv de dezvoltare și proliferare a unui folicul ovarian, ovulația, formarea, regresia și apoptoza foliculului de Graaf (corpului galben).

Dacă luăm ca exemplu, un ciclu menstrual cu durata medie de 28 de zile, din ziua 1 a menstrei (sângerarea) până în ziua a 14-a are loc faza foliculară. Sub influența hormonilor FSH și în cantități mai mici a LH-ului, un folicul primordial trece prin diferite etape de proliferare și secretă estrogen. Din ziua 1 în ziua a 14-a, concentrația de estrogen crește progresiv.

Aproximativ în ziua a 14-a are loc ovulația (perioada cea mai fertilă a femeii) influențată de creșterea LH-ului.

Din ziua a 15-a și până în ziua 28 urmează faza luteală, iar această etapă este marcată de o secreție mai crescută a hormonului progesteron.

Ce se întâmplă la nivelul uterului?

Concomitent cu ciclul ovarian, sub influențe hormonale, se produc modificări și la nivelul uterului. Aceste modificări sunt reprezentate de trei faze distincte.

Prima etapă, care durează aproximativ din ziua 1 până în ziua 5, este caracterizată de sângerare. Sângerarea reprezintă îndepărtarea stratului funcțional al uterului (endometrul), împreună cu arterele spiralate (din acest motiv uneori apar cheaguri). Este caracterizată de un nivel hormonal relativ scăzut (progesteron scăzut, estrogenul crește treptat).

 Apoi, urmează etapa proliferativa (ziua 6 –  14) nivelul hormonilor FSH, LH și al estrogenului este în creștere. Sub influența acestor hormoni, la nivelul endometrului are loc proliferarea (reformarea) stratului funcțional, dezvoltarea glandelor secretorii endometriale și secreția unui muscus subțire.

Din ziua a 15-a până în ziua 28, sub influența progesteronului, glandele uterine secretă un fluid nutritiv, bogat în proteine, glicogen și lipide; are loc prelungirea arterelor spiralate ale stratului funcțional endometrial, se continuă proliferarea stratului endometrial funcțional, iar glandele cervicale secretă un mucus cu o consistență densă, aceasta este etapa secretorie a ciclului endometrial.

În situația în care ovulul nu a fost fecundat, secreția de progesteron scade, iar stratul funcțional al endometrului este îndepărtat prin sângerare. Astfel este marcat începutul unui nou ciclu menstrual. 2

În cazul femeilor clinic sănătoase aceste cicluri lunare se vor repeta până în momentul în care va avea loc fecundația și femeia va rămâne însărcinată.

Având în vedere toate aceste interacțiuni, importața ciclului menstrual nu poate fi neglijată.

Fig. 1.2 Ciclul menstrual tipic. Influența hormonilor: FSH, LH, estrogen și progesteron asupra cicului menstrual ovarian și uterin, în lipsa fecundării. (Berga și colab., 2019)

SINDROMUL PREMENSTRUAL

Sindromul pre-menstrual este reprezentat de un tablou de simptome fizice și emoționale resimțite de majoritatea femeilor în faza luteală târzie (cu 4-6 zile înainte de sângerare). În general, aceste simptome încetează în decurs de 4 zile de la sângerare.

Printre simptomele psihologice cele mai comune se numără: stare de spirit negativă, emoții puternice, răbufniri nervoase, iritabilitate, lipsa motivației, depresie, anxietate, confuzie.

Simptomele fizice adesea întâlnite sunt: balonare, durere la nivelul sânilor, sâni întăriți, dureri de cap, retenție de apă.

Se pare că sindromul premenstrual este mai prevalent în rândul femeilor care se confruntă cu stres puternic3. Aceste simptome sunt infuențate de fluctuațiile hormonale.

Durerile menstruale

Durerile menstruale (dismenoreea) apar la aproximativ 17%-81% dintre femeile cu vârstă reproductivă și se pare că acestea sunt mai accentuate în cazul femeilor cu istoric familial de dismenoree și a celora care prezintă menstruații mai lungi și cu sângerare mai abundentă.

Durerea este localizată în abdomenul inferior, zona pelviană și poate iradia în spate. Alte simptome comune sunt: crampele, balonare, retenție de apă, durerile de cap, starea de amețeală, starea de oboseală și de greață, scaune moi.4

Fiecare femeie este diferită și se confruntă cu simptome diferite – pentru unele durerile pot influența negativ viața de zi cu zi, performanța sportivă, absentarea de la locul de muncă, pe când altele s-ar putea nici să nu le simtă.

Orice durere menstruală accentuată trebuie discuată cu medicul ginecolog pentru a se exclude cauzele patologice, precum: endometrioza, adenomioza, boala inflamatorie pelvină, stenoza cervicală, fibroame.

Strategii pentru ameliorarea durerii

Dacă durerea nu este cauzată de o afecțiune – încearcă să descoperi strategii care funcționează pentru tine:

  • aplicarea unei sticle cu apă caldă pe abdomenul inferior,
  • exerciții fizice de intensitate moderată,
  • plimbări în aer liber,
  • reducerea stresului,
  • evitarea consumului de alcool,
  • odihnă,
  • evitarea alimentelor foarte sărate (pentru a reduce retenția de apă),
  • consumul unei alimentații echilibrate, bogate în calciu,  magneziu și vitamine din grupul B.

Pe durata menstruație nu există contraindicații privind activitatea fizică. Exercițiile fizice pot ameliora durerea și îmbunătăți starea de spirit, un control mai bun asupra emoțiilor, a stării de anxietate.

De asemenea, se pare că suplimentarea cu calciu ar putea avea efecte benefice asupra sindromului premenstrual și asupra durerii menstruale 5. Tot din lista suplimentelor cu potențiale efecte benefice fac parte: acizii grași omega 3 (EPA și DHA), magneziu, vitamina B6.

Pe lângă acestea, un impact major asupra ciclului menstrual, al stării de bine și al sănătății îl are alimentația și stilul de viață despre care am scris în acest articol. Alte informații sintetizate poti găsi aici.

Mesaj de luat acasă:

  • Ciclul menstrual are impact asupra întregului organism: ovare, hipotalamus, glanda pituitară, uter, sânii, țesut osos, sistem nervos central, țesut metabolic activ, sistem cardiovascular și sistem imunitar. Deci menstruați nu trebuie asociată doar cu feritilitatea.
  • Stresul fizic sau emoțional poate influența negativ menstruația.
  • Fiecare femeie este diferită și poate experimenta simptome diferite – este foarte important să îți monitorizezi menstruația – îți poate oferi informații prețioase despre starea de sănătate.
  • Sindromul premenstrual și durerile menstruale sunt comune în rândul femeilor, însă orice durere puternică, care îți afectează negativ stilul de viață, trebuie discutată cu medicul.
  • Nu există contraindicații cu privire la activitatea fizică pe durata menstrei – exercițiile fizice pot ameliora simptomele.

Dacă vrei să afli mai multe din sfera nutriției și a stilului de viață sănătos accesează cursul gratuit de nutriție și rămâi abonat la newsletter.

Cu drag, nutriționistul tău,

Andra Spatar

Acest text are rol informativ. Articolul nu are scopul de a diagnostica, trata sau preveni nicio afecțiune medicală. Orice problemă de sănătate se discută cu medicul.

Referințe:

1.        Taylor, H. S., Pal, L. & Seli, E. CLINICAL GYNECOLOGIC ENDOCRINOLOGY AND INFERTILITY. (Lippincott Williams & Wilkins (LWW), 2020).

2.        Sarah L. Berga, Andrea R. Genazzani, Frederick Naftolin, F. P. Menstrual Cycle Related Disorders. Menstrual Cycle Related Disorders Volume 7: Frontiers in Gynecological Endocrinology (Springer International Publishing, 2019). doi:10.1007/978-3-030-14358-9.

3.        Buddhabunyakan, N. et al. Premenstrual syndrome (PMS) among high school students. Int. J. Womens. Health 9, 501–505 (2017).

4.        Ryan, S. A. The Treatment of Dysmenorrhea. Pediatr. Clin. NA 64, 331–342 (2017).

5.        Shobeiri, F., Araste, F. E., Ebrahimi, R., Jenabi, E. & Nazari, M. Effect of calcium on premenstrual syndrome: A double-blind randomized clinical trial. Obstet. Gynecol. Sci. 60, 100 (2017).

6. Popat, V. B., Prodanov, T., Calis, K. A., & Nelson, L. M. (2008). The menstrual cycle: a biological marker of general health in adolescents. Annals of the New York Academy of Sciences, 1135(August 2018), 43–51. https://doi.org/10.1196/annals.1429.040

 

Related Posts

Leave a comment